Lumea omului e făcută din cuvinte! Cuvintele sunt trup... transformat, ca o frânghie deasupra unui abis, iar primul Cuvânt a fost un salt un gol, un salt din gol! Cuvintele sunt imobilizate pe hârtie de către... chimia cernelii! Dar când şi-au făcut apariţia întâia oară, cuvintele nu erau aşa; erau ca nişte păsări sălbatice, fluturându-şi aripile... ca nişte fluturi, albi, albaştri! Mătăsoase, catifelate! Ca o carte cu un singur cuvânt! Dar odată imobilizate chimic, şi-au pierdut libertatea! Acum sunt îngheţate în timp şi spaţiu! Dar ele vor fi eliberate prin puterea magică a... textului, căci chimia care le ţine înlănţuite pe hârtie este anulată de fizica luminii, care le face să zboare, de pe hârtie către ochi, albaştri, întrebători... cu reflecţii metalice, iar din ochi ele ne vin în gură! Şi trebuie citite cu voce tare! Dacă suntem inspitiţi să zburăm odată cu ele către vremea, când aveam, poate, 20 de ani, textul... implacabil al timpului ne împinge înapoi, ne ordonă ceea ce este... scris!
Un text este un timp... mort, ca o fotografie a cuvintelor! Căci orice fotografie, e o fotografie a... morţii; vedem în ea un timp care nu mai există! Litera ucide, dar Duhul ne dă viaţă! Acesta este preţul plătit pentru siguranţă! Păsările cuvintelor sunt imprevizibile, asemenea vântului, nimeni nu ştie de unde vin ori încotro se duc! Iar ori de câte ori ele se întorc, fac ravagii! În ordinea cu grijă scrisă în text! Ele năvălesc, sparg ferestrele sufletului şi submineaza ordinea... carteziană a gândurilor! Poate odată cu venirea lor aduc nevoia de... uitare! Ignoranţa poate! Dorinţa de a redeveni... analfabet, dorinţa ca toate să devină nefamiliare pentru a învăţa să citeşti din nou...!
Cititul ţine de ochi, iar ochii ţin de lumină, iar pentru a le citi altora... luminile trebuie să fie aprinse! Să lumineze, albastre, întrebătoare, cu reflecţii metalice!
Cuvintele pot fi prilejuri de bucurie, de desfătare, iar atunci ne agăţăm de ele ca de un asfinţit, de o sonată, de un fruct; cuvinte care nu sunt pentru a fi înţelese, ci cuvinte care sunt pentru a fi... mâncate! Ca la un... dineu!
Gramatica e pentru cuvânt ceea ce e eticheta pentru mâncare! E inutil să cunosc cuvinte, dacă ignor Cuvântul! E inutil să le cunosc dacă nu ştiu cum să le... împerechez! E inutil să am mâncare, dacă participanţii la dineu nu ştiu cum să... mănânce! E ca în dans! Melodia nu e importantă, atât timp cât... perechea ştie să se mişte! Să... vorbească aceleaşi cuvinte! Dacă trupurile urmăresc ritmul limbii, nu fac greşeli de... ortografie, sau poate de pronunţie, perechea e fosforescenta, atunci e armonie! Dacă nu, e... stinghereală!
Tocmai de aceea profesorii dansului... cuvintelor vorbesc aceeşi limba, sunt guvernaţi de aceeaşi fizică a luminii... ochilor... albaştri, întrebători... cu reflecţii metalice!
1 comentarii:
Excelenta insiruirea de epitete si comparatii. Nu mai pot spune decat atat: Cine are urechi de auzit, sa audă ! Cine are ochi de văzut, să vadă ! Cine are sufletul necesar sa priceapă alchimia cuvintelor, să nu uite de el !
duminică, 21 februarie 2010 la 18:54:00 EETTrimiteți un comentariu