Noi abordări!

Lipsa postărilor mele de pe blog va fi compensată mâine cu ceva absolut superb... nu dezvălui acum decât un singur gând din ceea ce se constituie a fi postarea de mâine...

Nudismul, bikinismul lumii demente în care trăim, etalarea neruşinată a trupului provoacă o reacţie neaşteptată şi  o explică oarecum sau în parte trendul, moda, tendinţa, voga lepădării de veştminte, a strip-teasului, a tachinării prin lepădarea... zdrenţelor textile; învăluirea şi dezvăluirea, pe care sensibilitatea blazată ar dori să o facă să dureze la infinit. Nu goliciunea, ci ascunderea sub văluri excită femeia sau bărbatul moderni, profund dezechilibraţi; indirect, însăşi cerinţa "vălului" este cea care se răzbună pe depravarea dusă la extrem...



În limba greacă există patru termeni care redau “chipurile iubirii”:
* eros (iubirea sexuală),
* sorgé (iubirea familială),
* philía (ataşamentul sau prietenia)
* agápe (iubirea spirituală – la care ne cheamă Hristos şi cu care Dumnezeu Însuşi iubeşte lumea).
Dumnezeu, înteles ca Agápe, este acel "l'Amor che muove il sole e l'altre stelle" (“Iubirea ce roteşte sori şi stele”), aşa cum magistral afirma Dante într-unul din poemele sale. La nivel uman, “dragostea [agápe] este o dispozitie bună şi afectuoasă a sufletului, datorită căreia el nu cinsteste nici unul dintre lucruri mai mult decât cunoştinţa lui Dumnezeu. Dar este cu neputinta să ajungă la deprinderea dragostei cel ce e împătimit de ceva din cele pamânteşti”, afirma Sf. Maxim Mărturisitorul.